Educație juridică prin filme scurte și videoclipuri muzicale.

Cum să comunicăm teme de educație juridică prin narațiuni captivante?

Când spunem educație juridică ne gândim imediat la cuvinte dintre cele mai serioase, precum cuvinte legate de lege și ordine (lege, drept, justiție, constituție, cod, avocat, judecător, procuror, tribunal, poliție, proces); cuvinte legate de drepturi și responsabilități (drepturi, obligații, etică, libertate, egalitate, democrație, responsabilitate, vot) sau cuvinte care sugerează formalitate și seriozitate (grav, oficial, complex, rigid, teoretic).

Când vine vorba de alfabetizare juridică în rândul elevilor din școli generale și licee, precum și în rândul studenților din alte facultăți decât cele de drept, imaginile asociate cu educație juridică care ne vin automat în minte sunt:

• Doamna Justiție (o femeie legată la ochi, ținând o balanță și o sabie, simbolizând echitatea și justiția)
• Ciocanul judecătorului (un ciocan de lemn folosit de judecător pentru a semnala începutul sau sfârșitul unei ședințe de judecată)
• Insignă de poliție (simbol al autorității forțelor de ordine)
• Robele negre cu tuse albe ale judecătorilor și a avocaților
• Sală de judecată (o încăpere unde au loc procesele)
• Juriu
• Închisoare
• Marșuri de protest
• Bibliotecă sau Arhivă

Însă cultura juridică, atât de necesară încă din educația timpurie, nu este ușor de iubit, astfel că înțelegerea frumuseții și utilității ei impune forme de comunicare creative. Filmele de scurtmetraj și videoclipurile muzicale sunt o modalitate captivantă și accesibilă de a introduce publicul larg în lumea dreptului.

Cum pot poveștile spuse prin film și videoclipuri muzicale să ne ajute la înțelegerea legii?

Imaginează-ți titluri și formate de educație juridică care ajung la noile generații:

• „Dreptul la replică”, un film de scurtmetraj despre cyberbullying și defăimare online, reimaginat într-un videoclip muzical cu ritmuri trap și versuri care subliniază importanța responsabilității în mediul online.
• „Contractul”, o comedie scurtă despre doi prieteni care încheie un contract absurd pentru o afacere improbabilă sau un videoclip muzical într-un stil funk care evidențiază clauzele contractuale prin dans și coregrafie.
• „Martorul”, un scurtmetraj dramatic despre un martor la un accident rutier care trebuie să decidă dacă să spună adevărul sau cu un videoclip muzical cu influențe rock care explorează dilema morală și consecințele juridice ale mărturiei mincinoase.

Filmele și videoclipurile muzicale cu teme juridice sunt compoziții vizuale complexe și de impact care pot ajuta dreptul să devină viral, facilitând exponențial utilitatea și aplicabilitatea educației juridice.

Educația juridică devine și mai impactantă atunci când chiar elevii și studenții realizează filme juridice pentru a pune în practică cunoștințele dobândite și pentru a-și exprima punctul de vedere, dobândind astfel și noi competențe în producția media și de film, amplificându-și în același timp și capacitatea de a comunica vizual. Aptitudini esențiale în era digitală, care este profund vizuală.

Educație juridică creativă pentru adulți prin filme juridice de marcă.

Temele de educație juridică nu se reduc doar la elevi și studenți, ci și la adulți cu ajutorul firmelor și organizațiilor care le pot produce pentru a se conecta la un nivel mai autentic și profund cu publicul lor. Nu doar produsele și serviciile merită comunicate (acest fel de comunicare având scopul de a vinde acum), ci și valorile și cultura organizațională (acest fel de comunicare având scopul de a fideliza și conecta, de a vinde și mâine și poimâine pe măsură ce concurența devine tot mai acerbă).

Poveștile din spatele și din timpul litigiilor sunt dintre cele mai captivante, sunt adevărate povești de viață și despre natura umană, despre cultura și societatea în care trăim. În nici o altă zonă a filmului de marcă (a filmului de brand) o organizație nu-și poate comunica mai bine cultura, valorile și viziunea ca în zona vieții sale juridice.

Poveștile comunicate direct de pe „front”, din sălile de judecată, din conflicte, crize sau din procesele de mediere, sunt cele mai bogate în emoție, învățături și mesaje.

Înțelegerea legii prin ateliere de producție de film și videoclipuri muzicale pe teme juridice.

Pe lângă vizionarea de filme și documentare cu teme juridice și discuții pe marginea lor, prin ateliere de producție de filme juridice, elevii din școli și licee publice și private, precum și angajații organizațiilor profit și non-profit, chiar și autoritățile publice, pot explora și comunica în mod creativ teme dintre cele mai interesante și actuale. Până și o lege poate fi comunicată ca o poveste, pentru a o face accesibilă unui public larg și eterogen.

Pentru departamentele de marketing și comunicare, exploatarea acestei zone prin producția de filme de marcă și videoclipuri muzicale de marcă este o temă care merită reflecția.

Pentru elevi și studenți este pur și simplu o activitate care le dă voce și aripi, dar și o minte critică și un bun discernământ.

Dreptul, o poveste captivantă.

Legile nu sunt doar paragrafe seci și plictisitoare. Ele sunt povești despre oameni, despre relații, despre conflicte și rezolvări. Educația juridică ar trebui să prezinte aceste povești într-un mod captivant, care să rezoneze cu publicul. Și cum poți realiza mai bine acest lucru altfel decât folosindu-te de cel mai puternic mediu de comunicare: filmul.

Sensibilizare juridică dincolo de teorie.

Exemplele concrete, dilemele morale, conflictele etice și situațiile reale sunt mult mai eficiente în transmiterea informațiilor juridice decât simpla teorie. Scurtmetrajele și videoclipurile muzicale pot ilustra aceste aspecte într-un mod memorabil.

Dreptul și învățământul juridic ar trebui să fie accesibile tuturor, nu doar juriștilor. Educația juridică prin intermediul filmelor și muzicii poate ajunge la un public larg, indiferent de vârstă sau background.

Cultură juridică – Studiu de caz: „Articolul 22: Verdictul dinlăuntru”.

„Articolul 22” este un scurtmetraj de 5 minute și primul meu film de autor, un TikTok prea lung, ca să parafrazez un comentator, pe care l-am realizat în 2020 ca o dovadă de concept pentru o serie sau film de lungmetraj când guvernul României a lansat un concurs de filme scurte juridice cu ocazia Zilei Internaționale Anticorupție.

Articolul 22 se referă la rolul judecătorului în aflarea adevărului, un rol jucat slab de judecătorii cu care eu m-am confruntat în etapa mea de antreprenoriat în afaceri, de proprietar de mică afacere. Astfel că a fost o oportunitate excelentă de a mă exprima în sfârșit pe acest subiect care mi-a marcat o bună perioadă de viață.

Filmul „Articolul 22” captează un moment de răscruce în conștiința unei judecătoare, făcându-ne să ne dorim judecători care să țină cont și de spiritul legii, nu doar de litera legii, așa cum legea însăși spune. Este un film care te provoacă să te întrebi: ce ai face tu în locul judecătorului?

Ulterior, în cadrul ediției a 15-a IPIFF – Festivalul INDIE al Producătorilor Independenți de Film din România organizat de UPFAR-ARGOA (Uniunea Producătorilor de Film și Audiovizual România – Asociația Română de Gestiune a Operelor din Audiovizual), filmul a fost nominalizat la categoria „Cel mai bun producător de scurtmetraj”. Pe internet, filmul a avut peste 30,000 de vizualizări organice si sute de aprecieri, fiind publicat și pe Cinepub (o platformă cu filme românești).

Datorită conceptului său simplu (un personaj, o locație, o cameră de filmare), costurile de producție ale unui film juridic, în special dacă scenariul este foarte bun (partea de conținut), sunt foarte accesibile, acestea neavând voie să depășească 2000-2500 de euro „la cheie” (dezvoltare, producție, muzică, post-producție), dacă se fac cu limbajul cinematografic în minte și nu ca o înregistrare video, diferența fiind radicală ca emoție și impact între cele două abordări.

Internaționalizarea educației juridice: filmul „Articolul 22” devine videoclipul muzical „Truth Never Dies, Right?”

În 2024, în cadrul unei cercetări vizuale conexe proiectului meu de doctorat, în care am vrut să arăt potențialul inteligenței artificiale în reinterpretarea și redescoperirea narațiunilor, am transformat filmul „Articolul 22” (în limba română) în videoclipul muzical „Truth Never Dies, Right?” (în limba engleză) pornind de la întrebarea: cine a fost judecătoarea din „Articolul 22” înainte de film? De unde vine ea? Videoclipul muzical răspunde la aceste întrebări, extinzând practic narațiunea filmului și adăugând noi straturi personajului principal, deschizând și mai mult în continuare orizonturile narative și posibilitățile creative.

Folosind același material filmat, dar refăcând montajul și adăugând muzică și versuri co-create cu inteligența artificială (muzica „reală” fiind mult prea scumpă în acest context experimental și nu numai), am mai creat un produs vizual de educație juridică, filmul putându-se acum autopromova prin videoclip, iar videoclipul conducând la film, ele fiind însă două produse culturale distincte care transmit în esență același mesaj, chiar dacă interconectate.

Ideea a fost să arăt cum putem folosi inteligența artificială generativă pentru a crea narațiuni adaptabile la costuri de producție accesibile (o necesitate pentru producătorii independenți, firmele și organizațiile mici), cum putem crea practic noi materiale media, de sensibilizare juridică în acest caz.

Servicii pentru comunicarea culturii juridice prin film și videoclipuri muzicale.

Ca regizor și producător de film cu un background în antreprenoriatul de afaceri și cu o mare sensibilitate față de domeniul juridic, dar și ca cercetător în cinema și media, pot oferi o paletă relevantă de servicii în sfera educației juridice prin producția de filme:

• Scriere de scenarii pentru filme cu teme juridice (translatarea unor procese sau întâmplări în narațiuni captivante);
• Dezvoltare și producție de filme juridice (realizarea de filme de marcă);
• Ateliere de producție de filme juridice prin care ghidez participanții pentru a scrie și produce ei înșiși poveștile juridice pe care doresc să le comunice;
• Consultanță în crearea unui departament de producție de filme de marcă în cadrul organizației sau în producția de filme juridice educaționale sau pe alte teme.

Într-o eră în care rezonanța emoțională este mai relevantă ca oricând în conectarea cu publicul, filmul este cel mai puternic instrument de comunicare vizuală, în special când vine vorba de subiecte mai puțin prietenoase cum este cazul temelor juridice.

Sunt deschisă colaborărilor atât cu școli și licee, cât și cu firme, asociații non-profit și organisme publice interesate să promoveze educația și cultura juridică într-un mod inovator și captivant.

Contactează-mă pentru a discuta despre cum putem colabora!

despre mine, recomandări, servicii