Matrix 2.0: Renașterea. Lumea după hashtag.

Matrix: Renașterea. Agentul Smith alege România.

– Frați și surori!

– Mă scuzați, sunteți o frăție?

– Ah, o eretică! Minunat! Noi suntem transcedentali. Hashtag Lucrătorii Luminii. Ascultați ce vă spun acum, e foarte important. Nimic nu e întâmplător. Atragem ce suntem. Ce hashtag aveți dvs.?

– Nu am. Trebuie?

– Vă spun eu. Hashtag În Bătaia Vântului. Aruncați cu iubire spre doamna, copiii mei. Primiți-o în brațele voastre. Ridicați-i temperatura. Arătați-i Calea.

– Nu, nu. Nu vă risipiți iubirea pe mine. Și nu mă atingeți. Am sindrom post-traumatic. Vă pot omorî. Tai adânc. Iar apoi o să mi-o luați în nume de rău. Nu vă jucați. Dar continuați. Insist.

– Frații mei, surorile mele! Voi face ce nu s-a văzut și nu s-a pomenit în glia strămoșească. Asta făgăduiesc poporului. Vouă, românii mei. Ție, ție și ție. Vă trimit iubire! Doar iubire! Hai Lumina!

– Hashtag Love! Hashtag Peace! Nu vă lăsați!

Lucrătorii luminii și planul subtil

– Mă scuzați. Cum o să faceți nemaivăzutul? Concret.

– Nu concret. Subtil.

– Un plan subtil, înțeleg. Voi care dintre lumini sunteți?

– Lumina lui Dumnezeu, cum care?

– Ah, i-auzi! Ce noroc pe capul meu!

– Nimic nu e întâmplător! Ascultați ce vă spun.

– Io stau lângă Patriarhie, clopotele îmi cresc vibrația de două ori pe zi, când se dă drumul la liturghie, văd multe luminițe, dar lumina lui Dumnezeu…doar văzduh închis ermetic. Sunteți singurul om de care am auzit pe planeta noastră că poate vedea și recunoaște hashtag Lumina.

– Sunt român sfânt din Carpații sfinți prin care curge apă sfântă. Nu știați că România e locul unde a pus Dumnezeu degetul?

– I-auzi, mare om trebuie că sunteți. Și eu sunt româncă. Mai spălăcită, ce-i drept, dar pe buletin așa figurez. Dar Dumnezeu are doar un deget? Știți cumva dacă aici l-a pus pe cel mijlociu?

– Dumneavoastră pare că sunteți nemântuibilă. Ați fost livrată prin cezariană?

– Nu, nu. Natural. 100% Organic. Firul divin ar trebui să fie la locul lui. Deși s-ar putea să fie un pic dizlocat.

– Ah, atunci probabil v-ați vaccinat, v-au modificat ADN-ul și nu mai sunteți eligibilă pentru mântuire.

– Nu, nu. ADN-ul e tot ăla. Există un scoring minim pentru hashtag Mântuire? Ce știți?

– Sper că nu ironizați, e mult prea important ce vă zic acum. Atunci înseamnă că beți cola cu cipuri.

– Beau uneori, ce-i drept, dar fără multe cipuri.

– Vedeți? Vă trebuie o curățare.

– Adică o clismă? Sau doar să vântur ceva salvie sau tămâie prin casă?

– Tot ce puteți. Dar mai ales rugăciune. Cipurile nu suportă rugăciunea. O simt ca pe cărbuni aprinși.

– I-auzi! Să mă rog mai mult, așadar. Deci de-aia îmi vâjâia capul uneori.

– Da, fără oprire. Și pentru că vă simt așa…goală și zornăind pe dinăuntru, cu o inimă mecanică, parcă, ziceți de 1 milion de ori rugăciunea inimii. Ca să vă umanizați. Și respirați mult, adânc și des. Ca să vă expansionați conștiința.

– Credeți că trebuie să-mi dau demisia de la muncă, ca să am mai mult timp pentru hashtag Rugăciunea Inimii?

– N-ar fi rău. În cazul dvs. e bine să dormiți în curtea Patriarhiei pe cioburi de sticlă 7 nopți și 7 zile. Pentru început. Dar cu iubire, să nu crâcniți. Ca Isus. Urmăriți iepurele alb.

– Nu mielu’ alb?

– Trebuie să vă smeriți. Musai. Faceți ce v-am zis.

– Acu’ în toiul iernii? La noapte dă zăpada.

– E canon, domniță. Jertfă pură, nu pedeapsă. Trebuie să vă purificați.

– Așa vă purificați și pe dumneavoastră?

– Eu am venit aici pur, cu dumneata e altceva. Sunteți posedată. Ceva v-a infectat.

– De cine? Cu ce?

– Știți dvs.mai bine.

– Știu?

– Sigur știți. Dar nu vă mai aduceți aminte.

– Oi fi rămas posedată dintr-o viață anterioară?

– Foarte posibil. Ar trebui să faceți o regresie. Sau o citire în tarot.

Prisma luminii și iepurele alb

– Aveți cumva o prismă? Pe unde vedeți hashtag Lumina?

– Doar prin duh se vede. Atât.

– Și la duh cum se ajunge?

– Doar prin vot.

– Pe cine să votez? Aveți un sfat?

– Pentru mântuire, puritate și abundență, doar pe mine.

– Doar pe dvs? Ce știți să faceți?

– Nimic. Dar Atenție! Azi, când sfinții se luptă cu hidrele în 3D, 5D și 7D Nimic înseamnă Tot. Ascultați, e foarte important ce vă spun.

– Ascult, ascult, doar că nimic știu și eu să fac. Iar abundența nu e de mine, sunt mai pe genul japonez, minimalistă. Vă las acum, scuzați întreruperea. Mă duc peste drum, să văd doamna cealaltă ce vinde.

– Nimic vinde, vă zic eu. Ascultați, e important ce vă spun.

– Același nimic?

– Judecați singură. Nu vreau să vă influențez.

– Nu sunteți din aceeași frăție?

– Nu, nu, doamna e cu sataniștii, noi cu suveraniștii.

– SS.

– Nu știu ce insinuați, dar …

– Nimic. Semne. Mi-am adus aminte de ceva.

Stop neutralității

– Să știți … n-o mai puteți scălda așa pe neutru, a venit timpul să vă alegeți o tabără.

– Neutră? Nu, stați liniștit. Doar nomadă.

– Nu vreți pace? Cu cine țineți?

– Pace? Pe Pământ? Între oameni? În ce timp? Eu? Eu țin cu justiția.

– E coruptă. O carte pierzătoare.

– Eu am mai câștigat cu ea, cred că ați avut dvs. ghinion. Dar e drept, are niște probleme.

– Protecție. Nu aveți nevoie de protecție? E plin de șerpi pe aici.

– Da, știu. Sunt în kitu’ de prezentare al jocului. Dar, nu. Când sunt atacată, mă apăr singură. Am făcut karate. Iar când vine vorba de gândire, uneori fac și sinapse, dacă insist suficient. Ce mai aveți de vânzare?

– Schimbare. Schimbare nu vreți?

– Când vreau schimbare, schimb. M-am obișnuit să nu am nevoie de pamperși și nici de mama sau tata care să încuviințeze dând prelung din cap când vreau să fac ce vreau eu.

– Alianță! Asta sigur vă trebuie.

– Oh, da. Dacă duce la mai bine…

– Duce la diferit. La mai interesant.

– Diferit și interesant pot singură.

– Mai am Revoluție.

– Împotriva cui?

– A Matrixului.

– Care Matrix?

– Aha!

– Frați și surori! Vedeți? Asta e! Nici nu știe că e în Matrix. Nimeni nu știe că e în Matrix până nu iese din Matrix. Hai Lumina!

– Hashtag Trezirea!

– Nu, nu, le-ați încurcat. Celălalt.

– Hashtag Rezist!

Lumina și Agentul Smith

– Mă scuzați. V-a trimis Morpheus? Sau Oracolul?

– Shhh. Tăceți repede.

– De ce? Ce s-a întâmplat?

– Sunteți în mare pericol. Intrați acum, de urgență, în cabina asta de telefon, doar pe aici se iese din Matrix. Doar aici sunteți în siguranță. Copii, ziceți!

– Tăcerea! Tăcerea! Hashtag Tăcerea!

– La noi se iese prin smartphone, știți, noua cabină telefonică, suntem în versiunea 2.0. Cică prin Web 3.0 intrăm în starea de naturalizare, ne facem una cu tehnologia.

– Știați de toate aceste lucruri care ne-au fost ascunse? Cine sunteți, de fapt?

– N-au fost atât de ascunse, s-au dat la televizor și pe net. Dar mai ales pe grupuri. E un film. Altfel, eu fac naveta în fiecare zi înainte și înapoi din Matrix 1.0. Intru, ies, intru, ies. Când vrea mușchiu’ meu.

– Sunteți inconștientă. Nebună de legat, chiar. Nu vă e frică de Agentul Smith?

– Eu sunt Agentul Smith.

– Piei satană! Frați și surori, săriți pe cai. Hidra e în mijlocul nostru! Scoateți săbiile de lumină. Taiați capul dușmanului! Hashtag Cap!

– Hei, hei! Glumeam. Nu vă agitați energia sfântă. Sunt Neo. Ceea ce înseamnă că…

– Nuuuu….

– Ah, nu. Pardon. Sunt Trinity. Fluiditatea asta, încă nu m-am obișnuit cu ea. Dar asta înseamnă că…

– Nuuu…

– Dumneata ești Agentul Smith.

Puf puf. Balonașe. O nouă zi.